Raport alternativ
RO   HU   EN
Rezumatul raportului alternativ

În anul 2011, Mișcarea Angajament Civic a elaborat și a înaintat Consiliul Europei un raport alternativ privind aplicarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare în România în completarea versiunii oficiale a Raportului întocmit de Guvernul României (link: http://www.coe.int/t/dg4/education/minlang/Report/PeriodicalReports/RomaniaPR1_en.pdf). Raportul periodic al Guvernului oferă o imagine în ansamblu asupra stării drepturilor lingvistice ale minorităților naționale din România, raportul alternativ a CEMO și-a îndreptat privirea mai mult asupra comunității maghiare din județul Mureș, respectiv asupra aplicării practice a drepturilor lingvistice garantate prin Cartă.

Raportul alternativ a CEMO a fost redactat în limba engleză, și doar din motive obiective nu a putut fi tradus în limbile maghiară și română. Documentul vast nu poate fi consultat încă pe internet, dar la cerere, organizația CEMO îl poate pune la dispoziția presei. Mai jos, puteți citi un rezumat al raportului alternativ care poate fi utilizată liber de reprezentanții presei.
În cursul elaborării raportului alternativ, CEMO nu și-a propus să corecteze ori să completeze punct cu punct raportul periodic al DRI. Chiar dacă ne-am fi propus un astfel de obiectiv, acesta ar fi fost sorit eșecului, deoarece raportul guvernamental prezintă date numerice cu privire la situația tuturor minorităților naționale din România, în schimb raportul CEMO și-a orientat atenția înainte de toate asupra problemele comunității maghiare legate de utilizare limbii materne în relație cu autoritățile, asupra bilingvismului. Față de stilul sec al raportului oficial, raportul nostru prezintă studii de caz, interviuri și dorește să împărtășească experiențele sale practice acumulate în ultimii ani în acest domeniu, completând raportul oficial.
Raportul alternativ vizează două teme principale: administrația publică locală și învățământul. Autorii raportului alternativ sunt conștienți de faptul că prevederile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare se aplică și în alte domenii, alegerea a căzut pe aceste două ținte, deoarece, în opina CEMO, aici sunt lezate cel mai des drepturile lingvistice ale comunității maghiare din județul Mureș.

Considerente generale

Raportul alternativ prezintă în ambele situații legislația aplicabilă din perioada de referință a raportului periodic oficial, respectiv trece în revistă, pe scurt, evoluția drepturilor lingvistice din ultimele decenii în domeniul cu pricina. Cât privește observațiile, CEMO a ales abordarea informală: în unele situații reacționează față de constatările raportului oficial, în altele însă, pentru a schița implementarea drepturilor lingistice, oferă statistici alternative, studii de caz, experimente, interviuri și analize ale peisajului lingvistic.
Față de raportul periodic, cel alternativ prezintă câteva observații de ordin general: documentul elaborat de guvern aduce date și informații echidistante față de toate minoritățile naționale, cu excepția minorității maghiare și rrome. Capitolul dedicat istoriei maghiarilor a fost pur și simplu omis. Eroarea este cu atât mai elocventă, deoarece în cuprinsul raportului se regăsesc nenumărate date istorice cu privire la celelalte minorități din țara noastră. Mai mult, în capitolul rezervat minorității maghiare s-a folosit excesiv noțiunea de "scădere", "diminuare numerică", pe când la alte minorități nu sunt evidențiate astfel de aprecieri.
Raportul menționează faptul că pentru au fost organizate o suită de evenimente, au fost tipărite borșuri în trei limbi pentru a face publicitate Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. CEMO consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pe plan național. În cursul acțiunilor pe teren, personalul CEMO au concluzionat că în județul Mureș nici autoritățile statului, nici o parte însemnată a populației nu este la zi cu prevederile Cartei. Mai mult, s-a observat că nu există metodologii, circulare elaborate la nivel central, ministerial care să ofere autorităților locale subordonate ministerelor, referințe practice în domeniul bilingvismului. Din acest motiv, conducătorii acestor instituții interpretează legislația după propria apreciere.

Administrația publică

Peisajul lingvistic în centrul municipiului Târgu-Mureș

Dat fiind faptul că în zona centrală a municipiului se regăsesc mai toate filiale ale autorităților centrale, existând și un flux mare de cetățeni. Pentru a verifica dacă există bilingvism funcțional în oraș, CEMO a analizat un număr de 22 de inscripții cu denumirea instituțiilor și străzilor, rezultatul fiind: doar 6 din cele 22 de inscripții instituționale verificate sunt bilingve. Chiar dacă inscripționarea bilinvă a denumirii străzilor este reglementată prin lege, aceasta nu a fost implementată nici până astăzi. Soluția aplicată în prezent pentru a îndeplini această cerință este traducerea în limba maghiară a atributului spațiului public „str.”, „piaț㔠în continuarea denumirii românești este inacceptabilă și păguboasă.

Multilingvismul în fața autorităților

CEMO a efectuat mai multe sondaje pentru a verifica funcționarea multilingvismului în administrația publică: a expediat sondaje, scrisori redactate în limba maghiară primăriilor și autorităților publice din localități unde ponderea minorității maghiare depășeste 20%. Din cele 77 de destinatari doar 19 instituții (cca 25%) au dat răspuns conform legii, prin scrisori redactate în două limbi, iar altele, un număr de 11 au refuzat furnizarea de informații motivând că solicitările nu au fost formulate în limba română. 33 de instituții chestionate (50%) nu au răspuns deloc.
Principalul obstacol al funcționării bilingvismului real în administrația publică din oraș este ponderea disproporțională a angajaților care vorbesc limba maghiară față de numărul populației maghiare. Din răspunsurile obținute prin sondaj am estimat că majoritatea covârșitoare (85%) a angajaților instituțiilor publice centrale este română, iar ponderea celor maghiare este de doar 14%. La nivelul administrațiilor publice locale, ponderea angajaților maghiari este de 26%.
Marea majoritate a instituțiilor nu este pregătită să ofere un bilingvism funcțional, astfel că un aflux însemnat de solicitări redactate în limba maghiară ar putea cauza disfuncții serioase. Apoi, în prezent încă nu există o terminologie consacrată în limba maghiară cu privire la expresiile administrației, dreptului și economiei românești, din aceste motive, respectiv din lipsa unor metodologii, angajații maghiari ai aparatului de stat nu formulează răspunsuri în limba maghiară. Conducerea instituțiilor vizate consideră că prin simpla cunoaștere a limbii maghiare angajatul deține acele abilități de a efectua traducerea actelor, renunțând la angajarea unor traducători profesioniști. Opinia generală în sânul populației maghiare este că solicitările vor fi luate în seamă mai bine dacă ele sunt formulate în limba maghiară.
Circuitul actelor adresate primăriilor, redactate în limba maghiară, diferă de cele românești, primele ajungând fără probleme, conform procedurilor standard, la compartimentele vizate, în schimb cele maghiare ajung mai întâi la viceprimarul maghiar care le citește, după care menționează acele compartimente care se ocupă de problemele ridicate în înscrisuri. Putem spune că soarta cererilor redactate în limba maghiară este sensibil condiționată de buna intenție informală a funcționarilor maghiari care se ocupă de trierea acestora după ce și-au terminat activitățile curente.

În cursul lunii decembrie 2008, în ajunul crăciunului, a avut loc incidentul legat de iluminatul festiv. Până la acea dată exista o cutumă a primăriei, de a inscripționa bilingv urările festive amplasate în punctele intens circulate ale orașului. În schimb, din 2008 aceste inscripții bilingve au dispărut, e drept, cu o singură excepție, fiind înlocuite cu altele noi, românești. În urma protestelor CEMO inscripțiile au fost schimbate cu altele, bilingve.
Un voluntar al CEMO a încercat să corespondeze cu instituția primăriei Târgu-Mureș.
La primele scrisori au fost formulate răspunsuri în limba română, însă cererile ulterioare au rămas fără niciun răspuns din partea primăriei. După aceasta, voluntarul a formulat aceleași cereri, de data aceasta în limba română, la care a și primit răspuns. Cazul a fost adus la cunoștința CNCD, care, după cercetarea situației a aplicat un avertisment primăriei.
Portalul primăriei Târgu-Mureș conține informații de interes public în limba maghiară, însă informațiile prezentate sunt atât calitativ, cât și cantitativ mult inferioare versiunii în limba maghiară. CNCD a apreciat că saitul primăriei nu respectă legislația în vigoare. Opinia primăriei este aceea că legiuitorul nu specifică obligațiile conținuturilor publicațiilor electronice și s-a adresa instanței.
Potrivit raportului periodic al guvernului, "Consiliul Județului Mureș are angajați în rândul personalului care sunt în măsură să administreze solicitările formulate verbal și în scris în limba maghiară". CEMO apreciază însă că această afirmație este mult prea generală, iar din punct de vedere al conținutului este incorectă datorită volumului mic de cereri formulate în limba maghiară. În decurs de 6 luni, interpretul-traducătorul angajat al Consiliului județean a reușit să traducă 26 de documente, în aceeași perioadă de timp Prefectura a înregistrat o singură solicitare redactată în limba maghiară. Este foarte important a se diferenția solicitările formulate verbal și cele în scris, deoarece acestea sunt procesate în mod diferit. CEMO nu dispune de numărul statistic al cererilor formulate verbal.
Potrivit raportului oficial "În cadrul ședințelor consiliilor județene Mureș, Harghita și Covasna se folosește și limba maghiară". CEMO a observat însă că în cadrul ședințelor consiliului local din Târgu-Mureș se folosește numai limba română. Cu toate că în urmă cu mai mulți ani Consiliul Județean Mureș a cumpărat o instalație sofisticată de traducere simultană, aceasta nu a mai fost utilizată niciodată în cadrul ședințelor.

În concluzie, putem afirma că legislația românească este în măsură să garanteze doar parțial obligațiile cuprinse în art. 10 al Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. Studiile de caz ale CEMO arată că în lipsa unei legislații clare, folosirea limbii maghiare în relație cu autoritățile rămâne incertă, dând posibilitate fiecărui conducător de instituție să decidă singur dacă implementează sau nu prevederile legate de folosirea limbii maghiare în administrație.

Învățământ

Învățământul preuniversitar

În mai multe localități din județul Mureș există licee cu predare exclusiv în limba română unde,de altfel, există scoli generale cu predare atât în limba maghiară, cât și română. Copiii care decid să studieze mai departe în limba maghiară trebuie să-și asume disconfortul legat de naveta zilnică în localitățile învecinate unde pot studia în limba maternă, sau se înscriu la școala mai apropiată, cu limbă de predare română.

Sunt frecvente situațiile în care clasele cu predare în limba maghiară sunt nevoite să studieze diverse materii opționale și facultative (engleză, germană, franceză, muzică, sport sau informatică) cu ajutorul unor profesori care nu cunosc limba maghiară. Conform sondajului propriu CEMO, în această situație se regăsește 40% din totalul disciplinelor facultative și opționale predate la secțiile în limba maghiară.

CEMO a întâlnit situații ce încalcă grav prevederile art. 8 al Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare (privind accesul la învățământul preuniversitar în limba minorităților naționale).
În principiu, Legea învățământului garantează învățământul în limba maghiară de la grădiniță la pregătirea postuniversitară și teoretic orice disciplină poate fi predată în limba maghiară, pentru aceasta însă este nevoie de un număr "suficient" de elevi. Din cauza formulării nebuloase au avut loc abuzuri.

Școlarizarea

În ianuarie 2009, Asociația Pedagogilor Maghiari din România, împreună cu CEMO au inițiat un șir de proteste împotriva planului de școlarizare pe anul 2009-2010. Dacă cifrele de școlarizare prevăzute ar fi fost implementate, un număr de 462 copii maghiari nu ar fi avut posibilitatea să studieze la licee în limba maghiară. Față de 1862 locuri solicitate (numărul absolvenților de gimnaziu), au fost asigurate 1400 de locuri, iar pentru secția română au fost asigurate 4200 de locuri, față de 3700 cât ar fi fost necesar. Prin acest plan de școlarizare, Inspectoratul școlar a încălcat prevederile art.8 ale Cartei, care indică faptul c㠄trebui asigurate studierea la cursurile liceale în principalele limbi regionale sau minoritare”.

Instruirea în școlile vocaționale și profesionale sunt asigurate necorespunzător în limba maghiară. La Grupul Școlar Ion Vlasiu din Tg.-Mureș au fost admiși 235 de elevi în anul școlar 2009-2010, în patru clase cu limba de predar română și cinci de maghiară. Clasele maghiare au fost ocupate în totalitate, dar cele românești au fot frecventate de doar 15-22 de elevi, existând la secția română 19 elevi maghiari. Elevii de la secția maghiară sunt nevoiți să studieze disciplinele tehnice numai în limba română, iar din cei 6 maiștri instructori doar 2 vorbesc limba maghiară. Liceul nu are director adjunct care să vorbească limba maghiară, iar administrația școlară funcționează numai cu personal de limbă română.

Peisajul lingvistic

În județul Mureș au fost numărate inscripțiile instituțiilor școlare, observând că doar 7% au inscripții bilingve. Doar 4 din 21 de școli verificate au saiturile web bilingve. Panourile informative, în număr de 182 sunt inscripționate în procent de 9%, adică doar 17 la număr corespund cerințelor de inscripționare. Posterele și afișele informative existente sunt în mare majoritate în limba română.
Copyright CEMO - 2013
TgM
www.evolveandinvolve.ro

www.creaction2012.blog
spot.ro