Copyright CEMO - 2013
TgM
RO   HU   EN
Bilingvism

2012     2011     2010     2009     2008     2007
Raport alternativ privind aplicarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare în România
Martie 2011

România a semnat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare în Iulie 1995, 14 ani mai târziu, la 29 ianuarie 2008, tara a publicat Legea privind ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare (Legea nr. 282 din 24 Octombrie 2007), care a intrat în vigoare la data de 
1 Mai 2008.
Carta asigură utilizarea limbilor regionale si minoritare în diverse si semnificative domenii ale vietii, inclusiv în domeniul educatiei, administratiei publice, sistemului judiciar precum si al mass-mediei, al contextului vietii sociale, al activitătilor culturale.
Guvernul Romaniei a elaborat ''Primul Raport periodic privind aplicarea Cartei Europene a limbilor  regionale sau minoritare în România'' în cursul lunii Septembrie 2010, în care se prezintă informatii referitoare la implementarea obligatiilor privind drepturile lingvistice ale minorităților nationale, pe care si le-a asumat odată cu ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare a Consiliul Europei, în luna Mai 2008 (versiunea în limba română poate fi descărcată aici: www.dri.gov.ro/documents/30.09.2010-cartea-europeana.pdf
Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare a Consiliului Europei este un document cu o valabilitate internatională în domeniul protectiei minorităților care prevede faptul că gradul de implementare a folosirii limbilor minorităților în anumite tări să fie evaluată de o comisie specială de monitoring.
Ca urmare a înaintării primului raport periodic delegatia Comitetului de Experti al Cartei limbilor si a Secretariatului Cartei din cadrul Consiliului Europei a efectuat o vizită în cursul lunii martie 2011. Pe parcursul acestei vizite membrii Comitetului au monitorizat implementarea Cartei.  În baza rezultatelor raportului de monitorizare efectuată de Comitetul de Experti, Comisia de Ministri ai CE va întocmi recomandări cu privire la utilizarea limbilor minorităților nationale în învățământ, cultură, mass media, dar si în relatie cu instante de judecată si administratia publică.
Delegatia Comitetului de Experti al a Cartei limbilor si a Secretariatului Cartei din cadrul Consiliului Europei a sosit în tara noastră în cursul Martiei 2011 si a efectuat o vizită în municipiul Târgu Mures în ziua de 14 Martie 2011 , la invitatia organizatiei Miscarea pentru Angajament Civic. În cadrul vizitei la fata locului, specialistii CE au consultat atât cu reprezentantii guvernului cât si cu cei ai minorităților nattionale, iar cu ocazia vizitei la Târgu Mures a avut loc o discutie cu reprezentanții CEMO si cu experții delegati de către CEMO.
CEMO a elaborat si a înaintat Consiliului Europei un raport alternativ privind aplicarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare în România, în completarea versiunii oficiale a Raportului întocmit de Guvernul României. Raportul periodic al Guvernului oferă o imagine în ansamblu asupra stării drepturilor lingvistice ale minorităților nationale din România, raportul alternativ a CEMO si-a îndreptat privirea mai mult asupra comunitătii maghiare din judetul Mures, respectiv asupra aplicării practice a drepturilor lingvistice garantate prin Cartă.
Respectarea obligatiilor asumate prin Cartă este supravegheată de un Comitet de Experti compus din trei membri, printre care un raportor, un specialist international a Chartei, un specialist din Slovenia, cât si un specialist delegat din România. Comisia specială va analiza atât Raportul elaborat de Departamentul pentru Relatii Interetnice (DRI) din partea Guvernului României, cât si acele informatii complementare care au fost culese si înaintate de organizatii civile.

Conținutul Raportului Alternativ întocmit de către CEMO:
În septembrie 2010, Guvernul României a înaintat Primul Raport periodic privind aplicarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare în România. În luna ianuarie 2011, CEMO a înaintat Consiliului Europei un Raport alternativ privind aplicarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare în România. Raportul Guvernului oferă o imagine în ansamblu asupra stării drepturilor lingvistice, pe când raportul alternativ elaborat de CEMO este focalizat asupra comunității maghiare din județul Mureș, respectiv asupra aplicării practice ale drepturilor lingvistice în două domenii specifice: administrația publică și educație precum și conține completări legate de Raportul Guvernului. Delegația Comitetului de Experți al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare Europei a efectuat o vizită în municipiul Târgu-Mureș, în ziua de 14 martie 2011, unde s-au întâlnit cu reprezentanții CEMO precum și cu reprezentanții administrației locale.
Raportul Guvernului conține secțiuni în care sunt prezentate istoria și cultura minorităților naționale, însă din secțiunile care descriu comunitea maghiară și cea romă aceste prezentări sunt în mare parte omise, ceea ce CEMO consideră părtinitor. Referitor la obligația statului de a derula campanii de informare legate de implementarea Cartei, Raportul oficial susține că această obligație a fost împlinită, CEMO afirmă că informarea insituțiilor a fost una precară și aceste campanii trebuie să continue potrivit unui plan de informare publică.
Autorii consideră că problema principală al implementării Cartei o constituie lipsa metodologiilor de punere în practică și aceste deficiențe operaționale rezultă o implementare arbitrară.. Una dintre cele mai importante concluzii și recomandări al Raportului Alternativ este necesitatea creării unei strategii naționale menită de a reglementa directivele centrale ministeriale, guvernamentale pe baza cărora se pot dezvolta și  implementa metodologii clare (Regionale) cu scopul de a introduce folosirea eficientă și reală al limbilor minorităților la nivelul instituțiilor locale, regionale precum și decontrate.
Respectarea obligatiilor asumate prin Cartă este supravegheată de un Comitet de Experti compus din trei membri, printre care un raportor, un specialist international a Chartei, un specialist din Slovenia, cât si un specialist delegat din România. Comisia specială va analiza atât Raportul elaborat de Departamentul pentru Relatii Interetnice (DRI) din partea Guvernului României, cât si acele informatii complementare care au fost culese si înaintate de organizatii civice.

Dacă doriți să primiți un exemplar al Raportului Alternativ vă rugăm să ne contactați la următoarea adresă de e-mail: info@cemo.ro
Cercetare condusă de CEMO
Ianuarie 2011

În decembrie 2010 a luat sfârsit o cercetare efectuată de Miscarea Angajament Civic (CEMO), obiectul acestuia fiind '"Tematizarea gradului de succes al educatiei în limba română în clasele cu limba de predare maghiară referitor la predarea geografiei si istoriei României"' .Scopul cercetării a fost aceea de a descoperi si de a prezenta anumite caracteristici si fenomene care apar atunci când predarea si învătarea geografiei si istoriei se efectuează în limba română în cazul în care predarea altor materiale se face în limba maghiară.
Pentru o mai bună întelegere al temei cercetate, cadrul juridic este următorul:
Prevederile legale referitoare la limba maghiară sunt prevăzute de Constitutie, Legea Învătământului Nr.84 din 24 Iulie 1995 precum si de dispozitiile Cartei.Legea Învătământului din 1995 a fost una controversată în special din cauza articolului 120, care restrictionează educatia minoritătilor în limba maternă:'"(2) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau in aceste limbi dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana, cu obligatia transcrierii si insusirii toponomiei si a numelor proprii romanesti in limba romana. In invatamantul gimnazial si liceal Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau in limba romana, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana. Examinarea la Istoria romanilor si Geografia Romaniei se face in limba de predare a acestora.'"
Prin lege, continutul învătământului nu se adaptează la grupurile minoritare nici în cazul claselor în care educatia este realizată într-o limbă minoritară. Mai exact, manualele trebuie să fie identice si transliteratia substantivelor proprii este aparent nepermisă. Subiectul "'Istoria Românilor"' înainte a fost numit  "'Istoria României"  cuprinzând toti cetătenii României, indiferent de originea lor.
Modificările legate de această chestiune a introdus următorile subsectiuni(3): "In programele si manualele de istorie universala si de istorie a romanilor se vor reflecta istoria si traditiile minoritatilor nationale din Romania."4): In invatamantul gimnazial se introduce, la cerere, ca disciplina de studiu, Istoria si traditiile minoritatilor nationale, cu predare in limba materna. Programele analitice si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului."
Această lege a provocat controverse în rândul reprezentantilor minoritătii maghiare si după anul 1996, a început un proces de revizuire al acestui legi. Există un nou act de educatie, care a intrat în vigoare în ianuarie 2011 si este menit să modifice această practică.

Ca un rezultat al cercetării, s-a realizat un studiu care include rezultatele cercetării precum și recomandări profesionale referitoare la limba de predare al geografiei si istoriei României.Un alt obiectiv foarte important în realizarea acestei cercetări  a fost crearea unui anumit impact asupra proceselor actuale de învătământ la un nivel eficient si practic.
Studiul a fost realizat în unităti de învătământ în clase cu predare în limba maghiară (clasa a VIII-a și clasa a XII-a), cercetările s-au derulat în trei centre judetene si anume Miercurea Ciuc, Târgu Mures si Sfântu Gheorghe. Studiul se bazează pe colectarea de date, observare participativă la orele de istorie si geografie, interviuri structurale cu profesori de istorie, geografie si de limba română, si discutii de grup cu elevi de clasa a 8-a si a 12-a.
Sperăm că odată cu studiul finalizat si prezentarea punctelor de vedere al celor direct afectati, putem contribui la aplicarea practică a noii Legi al Educatiei. De asemenea credem că cercetările efectuate de către CEMO pot servi ca un important material de fond pentru o implementare mai eficientă al modificărilor de substantă si metodologică care trebuie implementate în cea ce priveste predarea geografiei si istoriei.
“Cunoașterea și punerea în practică al legislației care reglementează utilizarea limbilor minorităților naționale în cadrul instituțiilor de stat”
Cursuri de conștientizare pentru reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Covasna”
18-21 aprilie 2011, Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy

Reprezentanții organizației noastre au organizat o serie de traininguri cu scopul de a prezenta legislația care reglementează utilizare limbilor minorităților naționale  în cadrul instituțiilor de stat.
Cursurile au durat două zile și au avut loc o serie de traininguri la care au participat reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Covasna. Cursurile au fost ținute în limba română pentru funcționarii publici de etnie română precum și în limba maghiară pentru persoanele de etnie maghiară.
Proiectul a fost sustinut de către Fundatia Bethlen Gábor din Ungaria.
Parteneri în acest proiect au fost Direcția Generală de Asistență Socială Socială și Protecția Copilului Covasna împreună cu Departamentul de Lingvistică al Universității Babes-Bolyai, beneficiând de participarea unor experți din domeniul lingvistică .
Trainingurile au fost implementate în orașul Sfantu Gheorghe (Sepsiszentgyorgy) între 18-21 aprilie. Grupul de țintă al proiectului a fost personalul administrativ, experții totodată executivul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Covasna.
Trainingurile au fost concepute  cu scopul de a conștientiza  importanta legislației în vigoare care prevede utilizarea limbi materne al minorităților naționale existente în România totodată trainerii s-au concentrat pe conceptul bilingvismului, ceea ce înseamnă utilizarea limbii oficiale al statului împreună cu limba minorităților naționale în Regiunile unde este cazul. În același timp reprezentanții Direcției au luat în evidența practica și procedurile de administrație utilizate în prezent și au fost implementate exerciții de simulare unde trainerii s-au concentrate pe idea de administrație și proceduri bilingve.
La sfârșitul cursurilor interactive participantii acestor serie de traininguri au declarat că au înțeles mult mai profund și detaliat importanta cadrului legal care garantează folosirea limbii minorităților naționale. După finalizarea proiectului  concluziile sunt unele optimiste totodată și triste: După 2001, anul în care articolele care garanteză folosirea limbii materne în instiuțiile de stat, în administrațiile locale și instituțiile deconcentrate au fost introduce în Legea Administrației Publice (Legea 215/2001), au trecut zece ani dar implementarea acestor articole, mai precis aplicarea limbii maghiare în instituțiile de stat încă se confruntă cu dificultăți majore. Totodată există o diferență între utilizarea limbii materne în ceea ce privește formatul scris sau cel oral. În majoritatea cazurilor reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Covasna personalul administrativ împreună cu experții din domeniu vorbesc în limba magbiară cu persoanele de etnie magbiară,  utilizarea limbii materne în format scris însă este utilizat parțial sau nu este deloc pus în aplicare.
Mișcarea Angajament Civic/CEMO este convins că utilizare limbii materne în administrațiile publice este o responsabilitate comună, statul Român are obligația de a garanta resursele necesare implementării bilingvsmului, funcționarii publici, experții, executivul insituțiilor de stat la rândul lor au obligația de a implementa pe plan local articolele care garantează utilizarea limbii materne în administrațiile locale.
Acest proiect a fost considerat un proiect pilot care a demonstrat clar că există o necesitate de a organiza cursuri similare cu scopul de a conștientiza și informa reprezentanții instituțiilor de stat despre existența și posibilitatea folosirii limbii maghiare în instituțiile de stat.
“Utilizarea limbii minorităților naționale în administrație”
Bilingvism în administrațiile locale din județul Mureș

Mai 2011

Între 10 si 27 mai 2011, CEMO a organizat o serie de traininguri cu următorul titlu: “Utilizarea limbii maghiare în administrație” Bilingvism în administrațiile locale din județul Mureș, proiectul fiind sustinut de către Fundatia Bethlen Gábor din Ungaria.
Parteneri în acest proiect au fost Institutul Pentru Studierea Problemelor Minoritătilor Nationale (ISPMN) situat în Cluj Napoca si Departamentul de Lingvistică al Universității Babes-Bolyai, beneficiând de participarea unor experți din domeniul lingvistică precum și sociologie.
Un al partener al proiectului responsabil pentru logistică și recrutarea participanților a fost UDMR Mureș.
Trainingurile au fost implementate între 10 si 27 mai 2011 în locatii diverse, incluzând următoarele localităti,  cu un număr total de 150 de participanti:  Sovata, Reghin, Târnăveni, Sânpaul, Acătari, Sângeorgiu de Pădure, Peris, Miercurea Nirajului, Pănet.
Grupul de țintă al proiectului a fost personalul administrativ ale diferitelor primării, consilieri locali, primari, secretari al primăriilor precum și functionari publici.
Trainingurile au fost concepute  cu scopul de a conștientiza  importanta bilingvismului, de a informa participanții despre cadrul legal care reglementează și garantează folosirea limbii materne în administrațiile locale și județene, prezentarea formularelor bilingve întocmite de către ISMPN și
încurajarea utilizării acestora.
La sfârșitul cursurilor interactive participantii acestor serie de traininguri au declarat că au înțeles mult mai profund și detaliat importanta cadrului legal care garantează folosirea limbii maghiare. După finalizarea proiectului  concluziile sunt unele optimiste totodată și triste: După 2001, anul în care articolele care garanteză folosirea limbii materne în administrațiile locale au fost introduce în Legea Administrației Publice (Legea 215/2001), au trecut zece ani dar implementarea acestor articole, mai precis aplicarea limbii maghiare în administrațiile locale înca se confruntă cu dificultăți majore. Totodată există o diferență între utilizarea limbii materne în ceea ce privește formatul scris sau cel oral. În majoritatea primăriilor din județul Mureș personalul administrativ vorbește în limba magbiară cu persoanele de etnie magbiară,  utilizarea limbii materne în format scris însă este utilizat parțial sau nu este deloc pus în aplicare.
Mișcarea Angajament Civic/CEMO este convins că utilizare limbii materne în administrațiile publice este o responsabilitate comună, statul Român are obligația de a garanta resursele necesare implementării bilingvsmului, funcționarii publici la rândul lor au obligația de a implementa pe plan local articolele care garantează utilizarea limbii materne în administrațiile locale.
Acest proiect a fost considerat un proiect pilot care a demonstrat clar că există o necesitate de a organiza cursuri similare cu scopul de a conștientiza și informa reprezentanții administrațiilor locale despre existența și posibilitatea folosirii limbii maghiare în instituțiile de stat.
www.evolveandinvolve.ro

www.creaction2012.blog
spot.ro