Copyright CEMO - 2013
TgM
RO   HU   EN
Bilingvism

2012     2011     2010     2009     2008     2007
Lipsa multilingvismului în școlile "multiculturale" din Tîrgu Mureș
Părinți târgumureșeni pentru bilingvism

Proiect in derulare incepand din anul 2010

Acest demers a început în luna ianuarie 2010  când un număr mare de părinți din 4 școli din Tîrgu Mureș: Gimnaziul "Liviu Rebreanu", Gimnaziul "Dacia", Gimnaziul "Europa" și Școala Generală nr. 2. au monitorizat școlile mai sus menționate din punct de vedere al multilingvismului, și au constatat lipsa cu desăvârșire a inscripțiilor în limba maghiară. Astfel au întocmit o cerere către conducerea acestor școli, cerând ca limba și cultura maghiară, astfel prezența copiilor maghiari care învață în școlile respective să fie vizibilă în incinta dar și pe inscripțiile pe frontispiciul clădirilor cu denumirea școlii.
Cererea a fost semnată de mai mult de 200 de părinți (aproximativ 50 de părinți din fiecare dintre școlile menționate). Asociația Mișcarea Angajament Civic a oferit suport tehnic, legal și profesional părinților în redactarea cererii înaintate către conducerea școliilor. Conducerea școlilor a preluat cererea împreună cu semnăturile părinților iar cadrul legal pentru a oferi un răspuns oficial este de maximum treizeci de zile.
Cadrul legal care garantează drepturile lingvistice pe baza cărora au fost monitorizate deficiențele mai sus menționate, drepturile lingvistice din legislația internă precum și cea internațională adoptată de România (Constituția, Legea Administrației Publice nr. 215/2001 cu privire la instituțiile publice în conformitate cu scopurile și principiile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare ratificată de către România prin Legea nr. 282/2007) sunt enumerate în documentul anexat (Cererea către conducerea școlii) declarației de presă.
Pe parcursul lunilor ianuarie, februarie 2010 părinții au primit răspunsurile Instituțiilor de învățământ. Aceste răspunsuri, reacții, din partea Școlilor nu au oferit sau prezentat părinților inițiatori ai petițiilor modalități de rezolvare referitoare la peisajul lingvistic, mai mult, au fost explicate motivele care impiedică direcțiunile acestor insituții de a face demersuri pentru a rezolva aceste probleme. Școala Generală nr. 2. a fost singura Instituție care a oferit câteva soluții referitoare la cererile părinților, din păcate, în realitate modificarea peisajului lingvistic (din monolingv în bilingv) a fost limitată la câteva plăcuțe care au fost montate pe ușile claselor și laboratoarelor. După primirea răspunsurilor din parte școlilor în speță, părinții au înaintat încă o cerere prin care au cerut ca Consiliile de Conducere ale Școlilor în speță să aducă o hotărâre în legătură cu peisajul lingvistic ale instituțiilor de învățământ.
Este important de menționat că în orașul Tîrgu Mureș pe lăngâ existența cadrului legal care prevede inscripționări bilingve (Legea 215/2001, precum și Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare promulgată prin Legea nr. 282 din 24 octombrie 2007) nu există inscripționări bilingve pe frontispiciul Gimnaziilor de stat cu excepția a două instituții:
a.Gimnaziul Serafim Duicu (inscripții bilingve afișate în anul 2005)
b.Colegiul Național de Stat „Unirea” (inscripție bilingvă afișată în anul 2010)
Aceste inscripții bilingve au fost afișate în urma unor hotărâri luate de către Consiliile de Conducere ale acestor insituții. Aceste informații provin de partea unor pedagogi care au fost întrebate de către membrii Asociației Mișcarea Angajement Civic (CEMO) în legătură cu inscripțiile bilingve afișate. Din aceste cazuri de inscripționări bilingve afișate pe frontispiciul clădirilor reiese clar că atât Direcțiunile, cât și Consiliile de conducere ale Instituțiilor de învățământ joacă un rol decisiv și important în legătură cu peisajul lingvistic al școlilor.
În răspunsurile primite de la școlile în speță se afirmă că inscripționările bilingve nu fac parte de competența școlilor dar exemplele (Colegiul Național de Stat „Unirea” și Gimnaziul de Stat Serafim Duicu)  mai sus menționate arată clar că inițiativele de inscripționare bilingvă sunt și pot fi luate de către consiliile de conducere ale școlilor.
Peisajul lingvistic al Insituțiilor de învățământ este alcătuit din mai multe elemente:
c.Comunicarea din parte școlii adresată elevilor și părinților (anunțuri, informații generale în legătură cu înscrieri, examene etc.) .
d.Informații diseminate în incinta școlilor care sunt trimise către școli din partea altor insituții de stat cum ar fi Inspectoratul Școlar Județean, Primăria Târgu Mureș, Ministerul Educației etc.
e.Denumire claselor, laboratoarelor, birourilor etc.
f.Denumire școlii afișată pe frontispiciul clădirii.
g.Gazete școlare.
h.Materiale didactice întocmite de către cadrele didactice ale unității de învățământ.
Direcțiunile Școlilor, Consiliile de Conducere, precum și cadrele didactice ale instituțiilor de învățământ au responsabilități prevăzute în Legi, acestea trebuiesc îndeplinite atât în cazul elevilor de etnie română cât și a celor de etnie maghiară. Legislația României conține multe prevederi legate de drepturile lingvistice (drepturi umane!) ale minorițăților naționale, nerespectarea acestora este considerată discriminatorie.
Elementele mai sus menționate, informațiile diseminate precum și gazetele școlare, afișejele din incinta și aflate pe frontispiciul școlii fac parte din responsabilitățile unităților de învățământ. Acestea sunt prevăzute în diferite Legi precum și tratate internaționale ca urmare cele patru școli în speță au o responsabilitate necontestată și clară.
Oferirea drepturile lingvistice precum și garantarea acestora nu se limitează exclusiv la responsabilitatea unităților de învățământ, sunt mulți actori, Instituții de stat, cum ar fi Inspectoratul Școlar Județean Mureș, Minsterul Educaței care la rândul lor au un rol important în respectarea și aplicarea drepturilor lingvistice ale fiecărei minorități naționale care trăiește în prezent în România, în cazul nostru minoritatea maghiară. În același timp nu putem să nu ținem seama de responsabilitatea școlilor care nu oferă un peisaj lingvistic în concordanță cu legislația în vigoare și nu aplică demersuri în cazul unor sesizări înaintate de către părinții elevilor școlii. Copiii acestor părinți sunt elevi al acestor școli care au drepturi egale cu copiii de etnie română dar drepturile lingvistice ai copiiilor maghiari suferă de mari deficiențe.
În opinia noastră, răspunsurile date de către unitățile de învățământ precum și situația aproape neschimbată cu privire la peisajul lingvistic dovedesc neasumarea responsabilității și lipsa de voință în legătură cu oferirea și respectarea drepturilor lingvistice ale copiilor de etnie maghiară.
Dat fiind faptul că primele petiții au fost înaintate în luna ianurie 2010, iar a doua cerere a părinților au fost înaintată înainte de vacanța de vară, în a doua treime al anului școlar 2009/2010 în luna noiembrie 2010 membrii Asociației Mișcarea Angajament Civic au înaintat o plângere oficială către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Această plângere a fost soluționată în anul 2011, în luna mai. Decizia CNCD întârește cererea părinților dat fiind că membrii CNCD au declarat lipsa bilingvismului din școlile în speță discriminează elevii de etnie maghiară. CNCD a cerut ca aceste școli să modifice peisajul lor lingvistic și să respecte legislația în vigoare precum și tratatele internațional semnate și ratificate de către România. Din păcate această Hotărâre a rămas fără consecințe, ca urmare situația din școli a rămas neschimbată.
Părinții împreună cu membrii CEMO doresc să continue demersurile pânâ când aceste instituții de stat vor respecta legile în vigoare.

Comunicat de presă
Cererea înaintată către conducerea școlilor
Mass media
Multiculturalismul în Uniunea Europeană (a cărui membru este și țara noastră) implică și multilingvismul, respectarea limbii și culturii fiecărei națiuni membre al acestei mari familii europene. Multilingvismul și multiculturalismul, deci și bilingvismul înseamnă respect față de culturile coabitante, toleranță și utilizarea limbii etniilor diferite din comunitatea respectivă. Bilingvismul nu pune în primejdie limba oficială a unei țări ci este o modalitate de a dezvolta valori cum ar fi toleranța și respectul  reciproc, iar promovarea exprimării culturilor existente într-o anumită zonă, unde trăiesc mai multe etnii și mai multe culturi conduc la îmbogățirea vieții a fiecărui individ.
www.evolveandinvolve.ro

www.creaction2012.blog
spot.ro